Platforma de mediu pentru București

În oraș, temperatura este foarte frecvent mai ridicată decât în zonele înconjurătoare. Fenomenul este cunoscut sub numele de „insula de căldură urbană” și apare în toate anotimpurile, însă efectele negative sunt resimțite mai ales vara.

Bucureștiul se confruntă deja cu fenomenul insulei de căldură și explorează prea puține direcții pentru combaterea lui. Disconfortul termic poate genera situații grave de sănătate pentru cetățeni și catastrofe din punctul de vedere al biodiversității urbane.

Direcții obligatorii sunt:

Elaborarea unei Strategii integrate de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice pentru București, în care componenta de Nature-Based Solutions (Soluții Verzi bazate pe natură) să fie una centrală. Dezvoltarea unor proiecte pilot în domeniile apă pluvială, rețele verzi (bariere arboricole), acoperișuri verzi;
Realizarea unei rețele de cișmele funcționale în spațiul public;
Reintroducerea în funcțiune a fostelor băi publice sau private / ștranduri;
Inițierea unui program de desigilare a orașului prin eliminarea parcărilor din incinta instituțiilor publice și înverzirea spațiilor respective;
Adăposturi pentru refugiile de tramvai;
Program pentru implementarea aliniamentelor stradale de arbori cu perdele de garduri vii verzi bogate și cu specii înalte pentru filtrarea poluării fonice și a aerului, dar și pentru protecția biodiversității, a acoperișurilor verzi și a pereților verzi cu rol de termoizolare, retenție praf, retenție apă și susținere a biodiversității.

Parcurile/spațiile verzi/zonele protejate naturale sunt elemente esențiale ale calității vieții urbane și de sănătate publică. Este obligația majoră și prioritară a autorităților locale să asigure populației condițiile optime și netulburate de a beneficia de aer curat, liniște, condiții de practicare a sportului, relaxare și odihnă activă pentru toate vârstele, locuri de joacă și educație sănătoasă a copiilor, prin respectarea Ghidului elaborat de Asociația Peisagiștilor din România și Agenția pentru Dezvoltare Regională București -Ilfov.

Spațiile verzi trebuie să devină o prioritate a administrației și subiect al unei strategii pe termen lung.

Direcții obligatorii sunt:

Elaborarea Registrului Local al Spațiilor Verzi și asumarea extinderii suprafețelor de spații verzi până la 26 mp/cap de locuitor, prioritizând asigurarea accesului cetățenilor la parcuri de proximitate, aflate la o distanță de maxim 1 km;
Gestionarea performantă a spațiilor verzi deja existente în funcție de tipologia zonei verzi (parc istoric, grădină, arie naturală etc.);
Reorganizarea ALPAB prin completarea organigramei instituției cu specialiști în peisagistică, arboricultură și monumente și implicarea comunităților active în deciziile legate de administrarea parcurilor din Capitală;
Eliminarea practicilor de întreținere care aduc deservicii calității mediului din spațiile verzi (folosire suflante, acces cu utilaje grele pe spațiul verde, folosirea utilajelor și mașinilor care ard combustibili fosili și produc noxe);
Elaborarea unui plan pentru reducerea zgomotului în parcurile aflate în administrarea ALPAB și declararea unor zone liniștite în fiecare parc cu suprafața de peste 5 hectare.
Eliminarea construcțiilor ilegale de pe spațiile verzi, cu focus pe parcurile Capitalei;
Protejarea spațiilor verzi indiferent de regimul de proprietate în noul PUG;
Reintroducerea în circuitul public a bazelor sportive.

Există un mare deficit de natură în viața urbană, lipsind populația de multiplele efecte benefice ale acesteia, atât din punct de vedere al sănătății fizice, cât și psihice. Bucureștiul are un patrimoniu natural bogat, dar neglijat de autorități.

Există mari zone naturale sau seminaturale, până la 500 de hectare, care pot deveni accesibile și pot susține rețeaua verde-albastră a orașului.

Direcții obligatorii sunt:

Extinderea rețelei de arii naturale protejate urbane și crearea unor culoare verzi-albastre pentru biodiversitate care să conecteze spațiile naturale din București de județul Ilfov;
Susținerea demersurilor pentru declararea unor arii naturale protejate în Pădurea Băneasa, Lunca Dâmboviței la intrarea în Lacul Morii, Valea Saulei și Stufărișurile Dobroeștiului;
Extinderea parcurilor existente prin reîntregirea și amenajarea Parcului Grozăvești, reîntregirea și regenerarea porțiunii retrocedate din Parcul IOR;
Amenajare unui parc urban la Serele Ghencea și amenajarea unui parc în zona de polder adiacentă digului de la Lacul Morii, prin transferul terenurilor aflate în domeniul privat al Statului Român de la Administrația Domeniilor Statului, în domeniul public al Municipiului București;
Întreținerea parcurilor existente trebuie să promoveze practici regenerative pentru protejarea biodiversității;
Amenajarea unor zone pentru susținerea și promovarea biodiversității în mediul urban, de tipul pajiștilor urbane cu flori de câmp sau al iazurilor pentru amfibieni;
Elaborarea unei strategii de biodiversitate pentru București.

Crearea Centurii Verzi București - Ilfov: stabilirea unui regim de protecție pentru pădurile din jurul capitalei, împăduriri pentru reconectarea pădurilor existente sau crearea de culoare de conectivitate și deschiderea pădurilor către oameni pentru recreere, sport și educație.

Ca semnatară a Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, Primăria Capitalei s-a angajat să sprijine și să facă toate demersurile necesare pentru realizarea acestui proiect de sănătate publică ce are atât o puternică componentă socială și antipoluare, cât și una de mitigare a efectelor schimbărilor climatice.

Direcțiile obligatorii pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov sunt:

Participarea la grupul de lucru între părțile semnatare, pe tematica creării Centurii Verzi; realizarea și prezentarea publică a unui calendar asumat de acțiuni și măsuri concrete pentru implementarea Centurii Verzi București–Ilfov, inclusiv master plan-ul aferent;
Includerea creării Centurii Verzi în Planul de Dezvoltare Regională București–Ilfov.

Bucureștiul a fost condamnat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza depășirilor înregistrate la PM10 și are în prezent deschisă o procedură de infringement privind depășirile înregistrate pentru NO₂. Este orașul cu cele mai mari costuri sociale asociate poluării, 3.000 euro/cap de locuitor/an, și se estimează că bucureștenii pierd în medie 4 ani de viață sănătoasă din cauza poluării.

Lupta cu poluarea este o direcție strategică a marilor orașe europene și trebuie să devină și a Bucureștiului.

Direcțiile obligatorii sunt:

Realizarea și implementarea Planului Integrat pentru Gestionarea Calității Aerului (PICA);
Sistem de monitorizare și prognoză a poluării la nivelul PMB;
Implementarea conceptului de Zone de Emisii Reduse pentru descurajarea traficului intensiv;
Program social de modernizare a surselor de încălzire și eliminarea treptată a încălzirii cu combustibili solizi în oraș;
Susținerea inițiativei Oprește motorul! de interzicere a staționării de lungă durată cu motorul pornit;
Realizarea și adoptarea planului integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan asumat prin semnarea ambelor părți a Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor propus de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde;
Monitorizarea constantă a operatorilor industriali, cu stații de măsurare a calității aerului în preajma punctelor de lucru și afișarea informațiilor în timp real, în mod transparent.

La nivel european Bucureștiul este pe primul loc în privința congestiei traficului, conform celui mai recent TomTom Index (2025), timpul pierdut anual din cauza aglomerației fiind de 150 de ore. Deși infrastructura de transport în comun se îmbunătățește, celelalte direcții ale mobilității durabile lasă mult de dorit.

Politicile de trafic și transport din București trebuie să respecte principiile mobilității urbane durabile (Legea 155/2023), să fie echitabile, eficiente și incluzive.

Direcțiile obligatorii sunt:

Înființarea poziției de Ofițer Velo responsabil de coordonarea implementării Master Planului Velo București;
Înnoirea 100% a flotei de autobuze și eliminarea totală a autobuzelor diesel;
Durata unei călătorii STB să fie sub durata deplasării cu autoturismul;
Reorganizarea Comisiei Tehnice de Circulație sub forma unei Comisii Tehnice de Mobilitate.
PMB, ca administrator al drumurilor publice, trebuie să asigure mentenanța, întreținerea și funcționalitatea drumurilor, așa cum prevăd Codul Rutier (OUG 195/2002) și Regulamentul de aplicare al acestuia;
Conectarea Master Planului Velo București (MPVB) cu PUG, PMUD și SIDU, precum și cu zona metropolitană ce implică județul Ilfov;
Refacerea PMUD 2.0 printr-un proces transparent, cu consultarea specialiștilor și organizațiilor profesionale, având în vedere că modelele de trafic și cotele modale sunt eronate, iar hărțile de trafic neactualizate;
Măsuri de calmare a traficului, care să ducă la zero accidente, precum 30 km/h pe anumite artere și în anumite zone, etc;
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul auto cu 5% până în 2035;
Accesibilizarea și accesorizarea Bucureștiului pentru persoane dezavantajate din punct de vedere al deplasării: persoane cu dizabilități, copii, seniori, părinți cu cărucioare.

Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de 12%, iar depozitarea la groapă este de peste 74,3%. Comisia Europeană estimează că România are șanse 0 să-și atingă țintele europene în materie de deșeuri.

Bucureștiul are mari probleme privind gestionarea deșeurilor și, deși serviciile de salubrizare cad în sarcina primăriilor de sector, municipalitatea trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea generării deșeurilor.

Direcțiile obligatorii sunt:

Realizarea unui plan la nivelul orașului pentru prevenirea generării deșeurilor și monitorizarea constantă a implementării lui;
Implementarea planului de gestiune a deșeurilor – închiderea ghenelor de gunoi, colectarea la sursă a deșeurilor prin mecanismul plătești-pentru-cât-arunci, pe cel puțin 5 fracții, inclusiv bio-deșeuri etc.;
Înființarea unor centre de aport voluntar accesibile populației;
Realizarea și implementarea unui plan pentru compostare, adaptat specificului și nevoilor zonei;
Inițierea unui demers asumat cu organizațiile care oferă consultanță pentru adoptarea și implementarea Strategiei Zero Waste pentru Municipalități, ca plan de lungă durată pentru prevenirea generării de deșeuri și managementul sustenabil al acestora la nivelul București-Ilfov.

Cele două cursuri de apă care străbat orașul și malurile acestora sunt departe de a fi exploatate la nivelul potențialului lor și departe de modelele altor orașe importante din Europa.

Municipalitatea din București trebuie să adopte o strategie privind amenajarea și gestionarea acestor resurse importante ale orașului.

Direcțiile obligatorii sunt:

Realizarea unor proiecte de amenajare pe salba de lacuri Colentina și râul Dâmbovița;
Gestionarea apei pluviale separat de apele menajere, stocarea și refolosirea ei pentru irigarea spațiilor verzi, inclusiv prin proiecte de tip rain gardens;
Monitorizarea calității apelor și afișarea rezultatelor în timp real, în mod transparent.

Politicile publice eficiente se scriu și se implementează având la bază indicatori de calitate a vieții, de sănătate, de mediu. Un oraș gestionat eficient este unul care măsoară indicatorii importanți pentru buna calitate a vieții cetățenilor, care măsoară progresele și eficientizează soluțiile în funcție de ele.

Bucureștiul are un deficit semnificativ în ceea ce ține de colectarea datelor privind calitatea mediului și primul pas este îmbunătățirea acestei capacități administrative limitate.

Direcțiile obligatorii sunt:

Dezbaterea și asumarea publică a unui set de indicatori măsurabili privind calitatea mediului (Apă, Aer, Biodiversitate urbană, Deșeuri și economie circulară, Poluare fonică și Eficiență energetică) și dezvoltarea capacității de colectare și publicare a acestora;
Asumarea unui format deschis pentru toate datele publice deținute în ceea ce ține de calitatea mediului și publicarea lor regulată;
Accesarea inițiativelor europene privind orașele verzi și sustenabile pentru promovarea de bune practici și obținerea de suport tehnic;
Asumarea unui program verde multianual de bugetare participativă și dezbaterea regulamentului de funcționare cu societatea civilă și grupurile civice;
Realizarea unei hărți care să identifice și să promoveze inițiativele de economie circulară și finanțarea unui program de economie circulară;
Asumarea publicării unei hărți privind poluarea fonică în oraș și publicarea datelor în format deschis;
Hartă cu zone de risc de disconfort/risc termic pentru persoanele sensibile și hărți cu alergenii prezenți în oraș;
Monitorizarea marilor șantiere de construcții cu stații de poluare fonică și calitatea aerului și camere;
Deschiderea și publicarea în format deschis a tuturor datelor de la nivelul Direcției de Mediu și Poliției Locale a Municipiului București privind activitatea acestora în ceea ce ține de calitatea mediului și disciplina în construcții.

Transparența și consultarea publică în activitatea de planificare urbană și în elaborarea și avizarea documentațiilor de urbanism este necesară într-un oraș european.

Bucureștiul suferă extensiv din cauza haosului instalat în zona de urbanism și sunt necesare măsuri ferme.

Direcțiile obligatorii sunt:

Aprobarea PUG București cu un regulament de urbanism care să ducă la limitarea etanșeizării solului, la asigurarea spațiilor publice cu suprafețe permeabile și măsuri de reținere a apelor pluviale, crearea mai multor zone verzi, corelarea/integrarea cu PUG ale localităților din zona periurbană, inclusiv în ceea ce privește Centura Verde;
Elaborarea de PUZ-uri pentru zonele de regenerare urbană și de restructurare urbană prevăzute în PUG, inclusiv vechile platforme industriale și coridorul râului Dâmbovița;
Adoptarea unui sistem digital integrat al PMB cu sectoarele pentru obținerea certificatelor de urbanism și pentru depunerea documentațiilor pentru autorizarea construirii;
Realizarea cadastrului complet al tuturor imobilelor și rețelelor din mun. București;
Politică publică proactivă privind rezervele funciare – obținerea terenurilor necesare dotărilor publice, spațiilor publice și parcurilor în zonele de locuire în care aceste dotări lipsesc;
Politică publică de formare a unui fond de locuințe publice de închiriat pentru persoanele cu venituri reduse sau persoane vulnerabile;
Asigurarea capacității publice de planificare urbană participativă și de gestiune și publicare în format deschis a datelor spațiale.
Existența unei proceduri clare pentru proiectele urbanistice respinse: un proiect urbanistic respins de Consiliu nu poate fi supus din nou la vot decât după modificarea sa conform recomandărilor consilierilor și specialiștilor.